Se apreciază ca cca. 30% din populaţia globului suferă de tulburări de somn - somnolenţă, insomnie, tulburări de respiraţie, o adevărată epidemie a acestor tulburări care ameninţă starea de sănătate şi calitatea vieţii. Este principalul motiv pentru care dr. Wiliam Dement (SUA) a propus ca 14 martie să fie declarată "Ziua mondială a somnului" pentru a atrage atenţia că "bolile de somn pot fi prevenite şi tratate in intreaga lume". O frumoasă coincidenţă a făcut ca in ziua de 14 martie, in amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Romane, profesorul Jean Askenasy (Israel) să lanseze lucrarea "Enigmele somnului", apărută la Editura Viaţa Medicală Romanească.
In
deschidere, acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Romane,
şi-a exprimat bucuria reintalnirii cu prof. Jean Askenasy, prilejuită
de o nouă apariţie editorială, la puţin timp după lansarea altor două
cărţi - "Creierul şi universul său" şi "Minimul necesar despre
conştiinţă pentru un intelectual din mileniul trei". Lucrarea "Enigmele
somnului", densă in informaţie ştiinţifică la zi, cu prezentarea
rezultatelor cercetărilor proprii, armonios integrate intr-un orizont
cultural, se adresează specialiştilor, dar şi unui public larg
interesat de relaţia dintre somn şi starea de veghe. De ce enigmele
somnului? Pentru că deşi nu s-a descoperit funcţia principală a
somnului, cercetările din domeniul neuroştiinţelor din ultima jumătate
de veac au condus la o serie de concluzii.
Intre ele, profesorul Jean Askenasy subliniază că somnul asigură omului capacitatea de a-şi relua starea de veghe, de a intampina a doua zi plin de energie, cu cunoştinţele dobandite in ziua precedentă consolidate prin ştergerea din memorie a datelor inutile. De altfel, Rechtscahffen a demonstrat, pe experienţe pe 500 de şobolani, că privarea de somn induce moarte in cca. o lună şi jumătate. "Somnul, alături de oxigen, aer şi hrană este cel de al patrulea element esenţial pentru viaţă şi nu intamplător ne petrecem o treime din viaţă in somn pentru că altfel nu am putea trăi". Intr-o clasificare internaţională a tulburărilor de somn, elaborată in anul 2007, sunt inregistrate 110 boli. Şi cu toate acestea, "atenţia pe care i-o acordăm este de numai 1%". Mai mult, la peste 60% din populaţie persistă prejudecata că a te plange de tulburări de somn este oarecum jenant, fiind o problemă foarte personală. "Multe dintre tulburările somnului depind de anumite caracteristici de personalitate, de comportamentul fiecăruia, de stres şi de activităţile cotidiene. In măsura in care se cunoaşte acest lucru, se poate preveni imbolnăvirea".
Prof. dr. Irinel Popescu,
preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Oamenilor de
Ştiinţă din Romania, aprecia lucrarea ca o contribuţie in domeniul
somnologiei pe plan internaţional. Cartea este deosebit de utilă pentru
că oferă o analiză foarte bună, sistematizată a tulburărilor de somn
incă prea puţin cunoscute şi care au consecinţe dintre cele mai triste.
"Parcurgand cartea Profesorului Jean Askenasy devenim mai avizaţi
asupra acestor boli atat ca medici, pentru aceia dintre noi care
practică neurologia, cat şi pentru medicii care practică medicina
generală şi, de ce nu, pentru alte specialităţi, ca cititor pentru cei
care au curiozitatea să citească această carte".
In acest sens, prof. dr. Irinel Popescu a mărturisit că a fost plăcut surprins să afle că cercetările intreprinse de prof. Jean Askenasy "au dovedit că somnul cu mişcări oculare rapide" are un rol important in consolidarea indemanării manuale insuşite in starea de veghe, o informaţie deosebit de utilă pentru instructori. Intre contribuţiile de valoare aduse de distinsul neurolog reţinem cercetările făcute in contextul dramatic al războiului din Golf, anume atacul cu rachete impotriva Israelului. Ineditul acestor cercetări constă in faptul că ele au fost făcute nu după război, ci chiar in timpul războiului şi rezultatele publicate in prestigioase reviste internaţionale de specialitate au devenit de interes şi pentru americani in timpul dramaticelor evenimente din 11 septembrie 2001.
Cum somnul "activ, cu mişcări oculare rapide" nu
poate fi despărţit de vis, Profesorul ii dedică un intreg capitol şi,
in curand, o intreagă lucrare care va apărea la Editura Viaţa Medicală
Romanească. "Ipoteza biologică a analizei şi sintezei somnului vine să
elucideze credinţa filosofului Schopenhauer care consideră visul ca o
nebunie scurtă şi nebunia ca un vis lung... Sunt cuvinte care
reprezintă cam 50% din neurologia contemporană asupra viselor". Cu
generoase trimiteri in religie şi istoria artei se demonstrează că
"dinamica visului este cu totul alta decat dinamica gandirii raţionale,
de logică, de ceea ce suntem obişnuiţi să facem in starea de veghe". La
fel de necesar ca şi somnul, visul este intim corelat şi cu
creativitatea, exemplu concludent fiind cel al lui KekulŽ, care a
descris structura hexagonală a benzenului in urma unui vis. Capitole
importante din carte sunt dedicate insomniei, somnolenţei, sforăitului
şi apneei, relaţiilor dintre somn şi activitatea sexuală, somnul şi
varsta, somnul şi mediul inconjurător, somnul şi moartea, somnul şi
justiţia, somnul şi Vechiul Testament. O bogată bibliografie oferă
celor interesaţi posibilitatea de a consulta şi alte lucrări dedicate
acestei discipline medicale, "căreia trebuie să-i acordăm atenţia
cuvenită".
Profesorul Jean Askenasy subliniază: "Am dedicat această
carte Profesorului meu Oscar Sager, continuand, după moartea sa,
cinstirea maestrului său, Gheorghe Marinescu, prin discipolii săi".
Amintind numele şi contribuţia fiecăruia, descriind pe larg realizările
ştiinţei somnului şi propriile cercetări, inţelegem că "s-a deschis un
capitol important in descrierea unor soluţii de viaţă"
www.curentul.ro
Descrie visul din noaptea trecuta sau oricare vis pe care doresti sa-l interpretezi si haide sa incercam sa-l interpretam impreuna. Astfel fiecare poate sa isi dea cu parerea si cu siguranta vom gasi o interpretare cat mai apropiata de adevar.