Porumbei si paine sfințită

Eram multi porumbei albi in curte, între toți era unul care era ciugulit de o aripă de un altul până la sânge aproape. Stătea cu capul în jos ca si cum acum va muri.
Am usuit porumbelul care il ciugulea si l- am luat acasă. Il țineam n mâini învelit intr- un prosop.
Il priveam si ma gândeam ce si cum sa fac sa il ajut. Am zis sa incerc sa vad daca mănâncă ceva.
Am luat câteva bucatele de paine si am început să îi dau.
A inceput sa mănânce si cu fiecare imbucatura se înviora, se făcea mai mare, isi schimba culoarea penelor in negru. M- am bucurat ca a scăpat cu viață. M- am mirat ce efect rapid a avut pâinea aceia. Atunci mi- am dat seama ca pâinea era tăiată cubulete ca cea de la biserică sfințită.