intotdeauna in mintea mea

visul meu incepe intr-un castel cu personaje fictive - un rege, o regina malefica, iar eu ma simteam la fel ca si acum cand va povestesc acest vis, chiar daca eram printesa ( mi se pare penibil :D) .in fata palatului era o curte imensa. incepe cred o furtuna drept pedepsa pt mama mea vitrega(regina). zidurile se ridica, devin numai din piatra. in timpul transformarii lor vad apa care intra pe sub ele putin cate putin si pe \\\\\\\"parintii mei\\\\\\\" alergand spre mine sa-si salveze viata. nu stiu cum reusesc sa trec de zid (probabil am iesit pe o poarta). dincolo era marea.parea calma, iar vremea-frimoasa.\\r\\nma trezesc dintr-o data cu adevarata mea bunica si cu fostul meu iubit ( prima mea dragoste, il iubesc si acum, dupa 10luni, desi sunt cu altcineva; despartirea a fost brusca ; el crede ca un rol important in ea l-a avut bunica mea). totul se strica (cred ca de data asta incepe furtuna de fapt) . discut diverse cu fostul meu prieten despre trecut, despre familia lui... ma aflu apoi in mijlocul furtunii. valurile marii se izbesc de aceleasi ziduri. fostul reuseste sa o ridice pe bunica mea peste ziduri. eu raman in apa. apar 2 barci pneumatice portocalii, care de obicei sunt de salvare. ma ignora. la un moment dat, ca sa nu fiu strivita de zid , sunt nevoita sa ma scufund in apa oarecum tulbure si sa trec pe sub una din barci. aproape ma sufoc.. dau sa ies la suprafata si ajung intre barci.. aproape ca ma zdrobesc. fostul reuseste sa ma salveze, trecandu-ma si pe mine peste zid. acum pare un pic mai batran, neingrijit traumatizat, dar se poarta si vb similar. ochii sunt la fel de patrunzatori! iar discutam. de data asta despre planuri de viitor ( separati). vreau sa-l pup/sarut (in semn de multumire) si se fereste. incerc sa remediez situatia, mai intreb de familie si.. ma trezesc.