la schi

eram undeava acasa dar nu era casa mea nu stiu cum sa explic,cu mai multe rude si incercam sa beau apa din fantana care era racoritoare si limpede.dar deodata mam trezit la munte toate rudele mergeau cu schiurile numai eu si cu sora mea umblam printrun chemping cautand o geca verde,pe care nu am gasito .intre timp am dat peste o cabana unde nu era nimeni in ea,dar afara avea un fel de terasa plina cu oale de lut de facut sarmale (oalele erau goale si foarte usoare)i-am propus lui soramea sa luam una ca imi trebue acasa ,si asa nu ne vedea nimeni,ne-am gandit ca ar fi bine sa luam numai cand plecam acasa.mi sau parut dubios ca erau asa usoare .apoi am inceput sa caut cheile de la masina pe care stiam ca le am in mana.apoi a aparut sotul meu cu o masina care voia sa o parcheze,a parcato lovind masina din fata si din spate,era bucuros de asta si avea un ras ciudat,sarcastic aproape.dupa aceea mam trezit in fata unei cabane unde locuia un om inalt si putin balbait,ziea sa mergem mai tarziu pe la el sa mancam sarmale cu mamaliguta care deja stateau deja afara pe masa si aratau foarte bine.desigur am plecat si am zis ca poate mai tarziu.ciuda e ca eram fara geaca pe mine si nu imi era foarte frig .